miercuri, 13 mai 2020

Trandafirul




                                                                        

Astazi despre TRANDAFIR

Am ocazia sa privesc zilele astea, in paralel, trandafirul saltabic, macesul (Rosa canina) si trandafirul de cultura, parfumat (Rosa Damascena).
Trandafirii au pentru toata lumea cred, o noblete deosebita, o personalitate puternica si o frumusete extraordinara.
Dar ce e dincolo de prima impresie, ce se intampla cand privesti prin ochii sufletului?
Trandafirul salbatic are o floare mult mai delicata si fragila, un roz alburiu imbraca tufa in exteriorul ei pe ramuri deseori arcuite ca niste ferestre spre cer. El asteapta sa fructifice, toamna tarziu cand in locul florilor delicate apar bobitele rosii robuste si ferme.
In vremea cand fratele lui de gradina isi retrage vitalitatea in interior, macesul sta in vegetatie intr-o coacere tarzie pana spre venirea iernii. Macesul e mai putin admirat pentru frumusetea lui, e mai mult cautat pentru "fructele" sale. Delicatetea florii lui pe mine ma sensibilizeaza foarte mult.
Trandafirul celalalt, de gradina, isi duce petalele intr-o deschidere ce pare ca nu se termina, rand pe rand se releva pe sine pana ajungi la esenta centrala, galbenul staminelor. Ce ma fascineaza la Rosa Damascena este ca desi floarea pare ca a ajuns la maturitate, atunci cand ii desfac petalele descopar in jurul staminelor , inca cateva zeci de mici petale care urmau sa se deschida, pare ca inflorirea lui nu s-ar termina niciodata ...
Floarea de maces cu cinci petale se deschide generos, dintr-o data si nu iti mai ofera surprize . Floarea de Rosa damascena se releva pe sine treptat, nu se grabeste sa termine inflorirea.
Ai zice ca isi cunosc menirea: unul sa fructifice si celalalt sa ofere parfum. E unul mai valoros decat celalalt? Nu! Categoric nu!

Oare cum ar fi daca si noi oamenii ne-am cunoaste mai bine darurile si nu ne-am grabi sa parem ceea ce nu suntem si am permite sa fim ceea ce suntem?
Din pacate noi ascundem de noi insine adevarata noastra esenta, ne descoperim uneori tarziu si pierdem timp in cautari in loc sa castigam timp in bucurie.
Nici ghimpii nu sunt ceea ce par, nici la oameni, nici la trandafiri, ei protejeaza de fapt fragilitatea.

Asa ca azi, trandafirii mi-au daruit o calatorie in interiorul sufletesc pentru a-mi reaminti darurile mele!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu