joi, 8 noiembrie 2018
Timp si Toamna
O toamna altfel, o toamna in care viata curge si nu se retrage...
Apoi, daca dau pagina, pare ca apa a adormit in cer si a uitat sa mai curga spre pamant; gutuia nu mai vrea sa paraseasca pomul, iarba cugeta inca la soare, pamantul respira a tihna...
Dau alta pagina si vad o toamna in care timpul pare incremenit in apnee, cerul viseaza cu luna... un univers terestru impietrit in secunda vesniciei, un acum perfect in care ti-e teama sa respiri sa nu distrugi eternul.
Ochiul sticlos nu indrazneste sa clipeasca ... cand doua pleoape se intalnesc strivesc bobul de roua al ochiului ramas mut in contemplarea clipei, acel etern imuabil ...
Inchid cartea Toamnei si ma trezesc, din cer pica apa, frunza si gutuia isi amintesc sensul desprinderii si iarba incepe sa se culce la propria radacina...Pe coperti, timpul a inceput sa curga!
marți, 25 septembrie 2018
Cerul si moralitatea
M-am trezit in dimineata asta cu niste cuvinte in minte, o aducere aminte dintr-o sinteza de filosofie pe care mi-a predat-o un profesor in adolescenta. Pornea de la Kant, filosof pe care noi romanii am inteles ca l-am onorat mai mult in scoala decat au facut-o ai lui compatrioti, dar nu asta conteaza.
"Omul pentru OM trebuie sa fie intotdeauna SCOP, niciodata MIJLOC. Lumea, lumile, sunt infinite si asta ne infioara. Actiunea care face din om scop, niciodata mijloc, contine in sine si releva omului DUMNEZEIREA din el..."
Au trecut 30 de ani si nu le-am uitat.
"Cerul instelat deasupra mea si lumea morala in mine", sta scris pe mormantul lui Kant.
Ce treaba are asta cu plantele? ... nu stiu ... poate pentru ca si ele au acelasi cer instelat deasupra :)
duminică, 16 septembrie 2018
Gand pentru copaci
Vă privesc primele frunze ingalbenite si in ochi zambeste melancolia.
Am privit si am tacut impreuna inca un an, am inmugurit sperante si din nou ne curatam de iluzii .
Ca sa mergem impreuna spre soare a trebuit sa ne zgariem uneori radacinile in piatra, sa ne adancim intelegerea in pamant, sa soptim catre luna, sa dansam in ploaie si sa ne rugam la stele..
Ne-a plouat sufletul, ne-au viscolit oamenii iarnă, ne-au incalzit oamenii soare, iar acum adierea toamnei ne pregateste pentru regenerare.
Ramurile sufletului meu imbratiseaza radacinile spiritului vostru!
Toamnă frumoasă să avem!
vineri, 20 iulie 2018
Inflorire
Nu am mai postat de ceva timp pentru ca este sezonul culesului de plante si mai putin al procesarii lor. Vara este anotimpul expansiunii, al exteriorului si cumva m-am aliniat anotimpului. As vrea sa va bucur ochii cu cateva frumuseti din natura surprinse in calatoriile mele, florile de munte si campie imi coloreaza delicat viata si sufletul chiar si atunci cand ratacesc ...
un soi de "campanula" - adenophora polyantha
Cretisoara - Alchemilla mollis
floare de colt - Leontopodium microphyllum
cimbrisor de munte - thymus serpyllum
neidentificata
din nou cretisoara
neidentificata
sanziene albe - Galium album
Cerastium arvense
nalba mare - Althaea officinalis
Hiercacium aurantiacum
hortensie - Hydrangea macrophylla
petalele de hortensie ca niste aripi de fluture
hortensia privind spre cer
posibil o Scabiosa
miercuri, 2 mai 2018
Călătoria unui pumn de pământ - de la sămânță la floare
Azi voi scrie povestea de călătorie a acestor minunate ființe din poză. In urmă cu 3 ani am adus puțin pământ din pădure acasă. Obișnuiesc să adun pietre, plante, o mână de pămînt, ceva natural din energia unor locuri si să o aduc cu mine. Așa se face ca am adunat o mulțime de "locuri" dragi mie in jurul meu. Din acel pământ a inceput sa răsară o multime firisoare de salcâm, pe care la inceput le-am smuls, pentru ca nu iși aveau locul acolo consideram eu, insă au continuat răsărirea cu o voința care mi-a atins sufletul. Mi-am amintit cat de mult mi-au lipsit copacii când m-am mutat in aceste locuri si cum am plantat cu sete de creștere mulți copacei. Faunii, spiritele copacilor, m-au fascinat intotdeauna si locurile acestea pareau ca nu sunt complete fără energia copacilor. Așa se face ca am inceput să adun firisoarele firave si sa le transplantez in grădină incercând să fac o perdea verde de protecție și nu numai.
Au crescut ca Făt Frumos, simplu si frumos, anul asta dăruindu-mi aceste minunate flori si mireasma unica care imi amintește de bunica si locurile copilăriei mele.
Cred că adulți fiind tânjim mereu dupa universul copilăriei si incercăm sa recreăm constient sau inconștient acel spațiu in care ne simțeam intr-un fel pe care poate l-am pierdut. Dacă cu salcâmii am fost conștienta de conexiunea cu copilăria mea, am avut si povestea unui ulm plantat fără să imi dau seama de legatura cu vremurile copilăriei. Astazi este cel mai mândru copac plantat de mine, oferă umbră si stă martor sacru si tăcut al evenimentelor din jur. In copilărie, bunicul imi făcuse un leagăn dintr-o funie, pe creanga unui ulm batrîn. Amplitudinea era atat de mare pentru copilița care eram incât imi amplifica starea de zbor catre albastrul cerului, senzatia de libertate. Tot acolo am simțit conștient mîngâierea vântului in păr, senzație care m-a insoțtit mereu. Adult fiind, adierea calda a vântului incă imi dă o stare de siguranță si incredere in frumusețea vieții.
Te invit dragă cititorule să iti rememorezi amintirile si să iti amintești ce planta sau copac îți reamintește o stare de bine și frumos.
Tiparele naturii pe care le sorbim cu sufletul in copilarie ne-au ajutat in devenirea noastră. Și atunci când ne pierdem pe noi sau particele din noi ar fi util să ne reconectăm la acel element natural si prin el la noi inșine.
Azi, când stiu ca trecerea mea prin aceste locuri a fost efemera sunt cu atât mai bucuroasă ca am readus in aceste locuri darul meu de suflet, copăceii plantați de mine vor rămâne si vor dărui altor trecători darurile lor frumoase.
In destinul nostru uman plantam semințe uneori in pământ, alteori in oameni, dăruim și apoi mergem mai departe. Plantele, copacii, rămân ale locului, noi oamenii avem rădăcinile in interior și atunci ne mișcăm prin spații și mergem mai departe. Spre alți oameni, spre alte pământuri, spre alte semințe...
luni, 26 februarie 2018
Lectii simple dar profunde ale plantelor (I)
Citind un articol foarte interesant (http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/06/fenomenul-downshifting-aurora-liiceanu.html?m=1) mi-am adus aminte cum ne invata plantele, natura in general sa nu ne lacomim si daca avem incredere viata, pamantul, natura ne ofera exact cat avem nevoie.
Cand am pus prima oara semintele de plante medicinale in gradina am insamantat o parcela maricica cu sunatoare. Am pus chiar din abundenta seminte cu gandul ca le raresc. Observasem eu ca pe terenurile din jurul meu nelucrate, flora spontana oferea sunatoare diferit de la an la an. Uneori din abundenta, alteori ici colo cate un fir. Paznic al locurilor si eu, uneori atrageam atentia trecatorilor (rari ce-i drept) ca smulgeau din radacina sunatoarea si anul urmator nu mai rasare.
Trei luni am urmarit fiecare firicel de iarba/buruiana sa vad daca a rasarit sunatoarea ... nici macat un firicel nu a incoltit. Apoi, in vara, campul din imprejurimi era plin de sunatoare ... multa multa, pe margini de drum, printre tufele de maces, cam peste tot. Si am inteles, voiam sa domesticesc o planta care isi are propria ei vointa, ce rost avea sa creasca ordonat in parcela mea limitata cand avea la dispozitie hectare intregi de terenuri libere?
Mi-am dorit sunatoare? Mi-a oferit-o natura ... dar nu asa cum am crezut eu ca ar trebui. De fapt cam asa e si in viata. Ni se ofera ce ne dorim dar nu asa CUM gandim noi ca trebuie sa vina. Sa lasi libertatea samantei (fie ca e gand, intentie, sau samanta fizica) sa isi faca propria calatorie, sa isi gaseasca propriul loc, spatiul si timpul potrivit presupune sa ai incredere.
Dar oare avem?
Exista un timp si un spatiu potrivit pentru orice creatie. Nerabdarea si neintelegerea ne face sa fortam lucrurile, sa intervenim acolo unde Creatia nu are nevoie de interventia noastra.
marți, 6 februarie 2018
Cu plecăciune,despre
ISOP (Hyssopus officinalis L.)
Isopul este originar din regiunea mediteraneană, la noi in țara crește
numai cultivat. In scopuri medicinale se folosește planta intreagă, fiind
aromată datorită uleiului volatil pe care il conține. Cunoscut ca planta
biblica din Psalmii lui David - "Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curați,
Spala-ma-vei si mai virtos decit zăpada mă voi albi." - isopul era folosit
in vechime ca o plantă purificatoare.
Se folosește in special in afecțiunile
respiratorii dar este recomandat si in afecțiuni digestive.
Foarte interesant scrie despre isop Dr. DorinDragos:
“Isopul nu este un purificator drastic – distilează nămolul si ceața,
clădind din ele un suport pentru strălucirea temerară a optimismului. Omul iși
descoperă esența si indrăgește in ea scanteierea armoniei universale- se lasă pătruns
de calda duiosie a luminii sale, deschizându-se către interacțiunea cu ambianța
(de aici eficiența in afecțiunile respiratorii). Redobândește voioșia ingenua
de a fi . Spălat de isop, revine la starea originară, indeprtând depunerile
lipite si incrustate din afara (este antilitiazic biliar). Se scutură de
artificiile si adaosurile contrafacute care ii alterau structura si ii obturau
comunicarea cu natura sa fundamentală. Are cutezanța de a fi el insuși și nu se
mai indârjește să fie altceva… Transformă obstacolele din adversari in aliați,
depășindu-le astfel fără a forța si fără a se inverșuna (este util in
hipertensiunea arterială). Cuprinde lumea (este indicat in astm bronsic) si o
ințelege (viroze, rinite), alege (faringite) si se exprimă (laringite,
traheobroniste)… Stabilitatea emoționala ii izvorăște din detașare; vigoarea si
echilibrul, din simplitate.”
Toni Ceron spune despre isop că “purifică sufletul ființei si
mijloacele sale subtile de comunicare”, considerându-l “spaima spiritelor duale
si demoniace”.
.......
Experiențele mele cu Isopul
De cate ori ma gandesc la tufele mele de isop o atitudine de
smerenie ma invăluie. In fata isopului nu mă pot prezenta decât cu un genunchi
pe pamant, intr-o poziție de plecăciune, smerenie si recunostință.
In fața acestei tufe, de altfel foarte puțin pretențioasă, nu are
nevoie de nici o ingrijire a omului, egoul se dizolvă, te supui si aștepți sa
fii cuprins in microcosmosul plantei . Pana si crenguțele uscate rămase din
buchete inspiră respect, niciodată nu le-am putut arunca pur si simplu, le-am păstrat
mănunchiuri si le-am folosit pe foc.
In terapie cu uleiurile biblice, isopul vine cu mesajul :”te ajut sa
faci ordine in haosul tău interior”. In dieta ținută cu isop mi-a aratat
punctele de haos interior precum si felul in care risipesc si pierd energie
acolo unde nu m-as fi gandit vreodată.
In produse il folosesc astfel:
- distilat la abur in ape
purificatoare - in amestec cu alte ape florale (salvie, busuioc, lavanda, isop)
- tinctură de 64 de plante
- turtiță de baie
Bibliografie: Dr. Dorin Dragos – Fundamentele medicinei
naturale, Toni Ceron – 214 elixire alchimice
vineri, 2 februarie 2018
O prietenă- Salvia (Salvia officinalis, Labiatae)
Este cunoscută încă din antichitate de greci și romani ca un panaceu. Dacii ii mai spuneau Sallbia (I.Pachia Tatomirescu, 1997). Mai inseamna si "a salva" (latinescul salvere), de unde si numele de Iarba Sfântă. O zicală franceză spune:"cine are salvie in gradină nu are nevoie de nici un medicament ".
Frunza seamănă cu limba, apare imaginea papilelor gustative, motiv pentru care a fost des folosită in tratarea aftelor bucale sau alte afecțiuni bucale. In secolul II d. Hr., Galenos îi evidențiază însușirile diuretice, tonice si hemostatice.
In România, in unele parti din Bucovina i se spune Șalvia, in Țara Romaneasca i se spunea Jaleș iar in Transilvania - Jale, Jale-de-gradină, Sălvie, Șălvie.
"...O samă de românce fac din șalvie incă si scăldatori, in care se scaldă mai cu sama copiii cei slabiți. Pentru tuse si nădușala se fierb frunze de șalvie in lapte dulce si laptele acela îl beu apoi orișicînd, dar mai cu seamă demineața pe inima goală" - Simeon Florea Marian
Toni Ceron scrie despre salvie - " Salvia este recomandată ființelor care se supraestimează si care se umplu cu propriile proiecții mentale. Ea o salvează redându-i un spațiu gol in care ființa umană poate să măsoare până la ce punct se înșeală, dacă uită de acest spațiu vindecător, gol, această primă iubire, acest purgatoriu, cum l-ar numi Paracelus. ... Regretele sunt lăsate deoparte, viitorul se luminează cu mare ușurință"
In plan fizic are urmatoarele proprietăţi
terapeutice:
Acţionează ca un
tonic digestiv
Persoanele care
suferă de afecţiuni intestinale precum balonările sau sindromul intestinului
iritabil beneficiază de pe urma proprietăţilor dezinfectante ale salviei.
Două-trei căni cu infuzie de salvie consumate zilnic sunt utile în caz de
enterocolite, dar şi de diaree provenită din alte cauze.
Stimulează
memoria
Înviorează
simţurile şi stimulează capacitatea de concentrare şi de memorare. Infuzia de
salvie calmează durerile de cap şi îmbunătăţeşte tonusul psihic, fiind, deci,
utilă în perioadele de suprasolicitare intelectuală. Din acelaşi motiv, planta
este contraindicată persoanelor care suferă de epilepsie, dar şi copiilor cu
vârste mai mici de 10 ani. Datorită capacităţii ei de stimulare a memoriei şi a
raţionamentului, planta este considerată utilă persoanelor care suferă de boli
degenerative precum maladia Alzheimer.
Purifică
organismul
În medicina
ayurvedică si in traditiile amerindienilor se spune că fumul obţinut prin arderea frunzelor de salvie purifică
atmosfera din casă şi îndepărtează energiile negative. Datorită proprietăţilor
depurative, o cură de 2-3 luni cu infuzie de salvie (câte 2-3 căni pe zi) ajută
la eliminarea toxinelor din corp.
Stimulează
regenerarea tenului
Salvia conţine
acizi fenolici şi enzime cu proprietăţi antioxidante. Una dintre ele este
superoxid dismutaza, enzima antiîmbătrânire ce corectează defectele apărute în
timpul multiplicării celulare, încetinind procesul de degradare a ţesuturilor.
Compresele cu infuzie de salvie preparată în casă au efect uşor astringent şi
revigorează tenul obosit şi ofilit. În plus, ajută la vindecarea rănilor,
ulceraţiilor cutanate şi eczemelor şi îmbunătăţesc aspectul pielii afectate de
psoriazis. Decoctul de salvie poate fi folosit pentru colorarea firelor de păr
albe, iar infuzia, folosită la ultima clătire, dă strălucire părului şaten.
Echilibreaza hormonal - este o plantă a feminitații
.......
Experiențele mele cu salvia
"Spirit de Zeiță" cum am numit-o in poțiunile mele, salvia este pentru mine o invățătoare blândă dar puternică. De la stadiul de sămânță , a reusit sa incolțească direct in grădină, printre buruieni si chiar ajutandu-se de ele, acolo unde acestea forțau crusta solului iși facea si ea loc. Cand a ajuns la maturitate nu a mai fost nici o buruiană in jur, ca și cum acestea, cu respect, i-au redat spațiu (de exemplu, prin comparație, lavanda trebuie săpată de 5-6 ori).
Foarte bogata in uleiuri volatile, a fost prima planta pe care am distilat-o. Este darnică, o poți recolta de cca 3-4 ori pe an. Prin luna mai inflorește, tijele inalte cu flori se leagana in adierea vantului, maiestuos, este un dans al aerului cu planta, un dans al văzutului cu nevăzutul, vânt si miresme cu foșnet de frunze pline de vitalitate.
O consider o planta învațător, am ținut dieta cu salvie si ceea ce mi-a adus in acea perioada a fost multa claritate, o intoarcere spre interior, acțiune - ezitarile nu iși au loc, pur si simplu ȘTII tot ceea ce trebuie sa știi atunci cand ai nevoie (nu inainte).
In produse o folosesc astfel:
- apa distilata de salvie - pentru ten dar si pentru curatare
- ape purificatoare - in amestec cu alte ape florale (salvie, busuioc, lavanda, isop)
- unguent de salvie - pentru orice leziuni ale pielii (inclusiv in arsuri solare a avut succes)
- in crema de fața si unt de corp
- tinctura unitara si tinctura de 64 de plante
- ulei vegetal de salvie, produs nou, folosind presa - presare la rece a plantei cu oleaginoase (seminte de in sau floarea soarelui)
Bibliografie - Simion Florea Marian - Botanica Poporană Româna, Toni Ceron - 214 elixire alchimice, Constantin Pârvu si Alexandra Ștefania Pârvu - Enciclopedia plantelor medicinale din flora României
sâmbătă, 27 ianuarie 2018
Chalice Well - Fântâna potirului
Un loc superb am vizitat astazi...
De la legendele lui Arthur, Avalon, Merlin la Sfantul Graal, un loc despre masculinul si divinul feminin, un sanctuar, o liniste desavarsita.
Copacii, plantele si apa care susura domina prezenta omului, micile statuete sau obiecte din piatra facute de om vin doar sa sublinieze si mai mult frumusetea si explozia naturii.
Toti cei ce vizitau locul, putini datorita ploii, paseau aproape invizibili pe alei.
Unul din momentele alea in care simti ca orice ai spune ar fi ca o profanare a sacrului.
( multumesc pentru recomandare Marilu - http://www.moonsister.ro/ )
Voi lasa sa vorbeasca mai mult pozele, despre loc gasiti multe info cu google (ex - http://clubenigma.ro/legendele-colinei-glastonbury/ )
Pașind dincolo ... |
Izvorul sangelui |
Zeița Mama |
Vesica Piscis si Excalibur - simbol |
Fantana Potirului |
Alta statueta reprezentativa pentru Zeița |
joi, 25 ianuarie 2018
De ce Poți_Uni?
Dincolo de conexiunea pe care mentalul nostru o face imediat cand aude cuvantul potiuni - adica o licoare magica care face imposibilul posibil, am invatat, gratie lui Toni Ceron*, sa desfac cuvintele in fragmentele din care au luat nastere.
Astfel, de multi ani, ma joc cu puzzle-ul unui cuvant si ma fascinez de cate sensuri ascunse gasesc. Potiuni-le magice includ desigur cele 2 cuvinte: POTI si UNI, ceea ce m-a facut sa iubesc si mai mult acest cuvant : include magie, include plante, include unitatea si indemnul la aceasta aspiratie.
Poti-Uni este - dincolo de un univers vegetal – un crez al fiintei mele interioare si un indemn pe care il adresez celor din universul meu.
Niciodata, oricat m-as imparti pe mine insami, nu ma pot intoarce la cea care am fost ieri sau acum un minut, pentru ca un univers care nu ar evolua ar fi mort.
Intelegand unitatea ca pe un proces continuu si nu ca pe ceva static si definitiv, inteleg ca permitand sa curgi cu viata nu te poti plictisi niciodata, ca tu OM esti cea mai magica Samanta a Universului, ca tu esti si Universul si Samanta iar unitatea este cel mai dinamic proces din viata.
Astfel, de multi ani, ma joc cu puzzle-ul unui cuvant si ma fascinez de cate sensuri ascunse gasesc. Potiuni-le magice includ desigur cele 2 cuvinte: POTI si UNI, ceea ce m-a facut sa iubesc si mai mult acest cuvant : include magie, include plante, include unitatea si indemnul la aceasta aspiratie.
Poti-Uni este - dincolo de un univers vegetal – un crez al fiintei mele interioare si un indemn pe care il adresez celor din universul meu.
Este credinta mea in misiunea omului in aceasta viata, singura justa si imperioasa, aceea de a UNI tot ceea ce a separat de el intr-o proiectie exterioara, de a aduce totul laolalta, impreuna, de a se reintregi pe sine. Misiune aproape imposibila s-ar zice, dar este visul meu cel mai inalt in care ma incapatanez sa cred. Desigur, nu ai putea dori Unitatea daca nu ai fi trait Separarea. In alchimia plantelor de exemplu, se separa toate componentele, partile, se extrage tot ce se poate separa (ulei, hidrolat, cenusa, saruri, etc)... ca apoi sa le reunesti intr-o alta forma, elixire lichide. Niciodata nu te intorci la forma primara pe care ai descompus-o, asta inseamna alchimie, transformare, evolutie.
Niciodata, oricat m-as imparti pe mine insami, nu ma pot intoarce la cea care am fost ieri sau acum un minut, pentru ca un univers care nu ar evolua ar fi mort.
Intelegand unitatea ca pe un proces continuu si nu ca pe ceva static si definitiv, inteleg ca permitand sa curgi cu viata nu te poti plictisi niciodata, ca tu OM esti cea mai magica Samanta a Universului, ca tu esti si Universul si Samanta iar unitatea este cel mai dinamic proces din viata.
* (Toni Ceron, alchimist francez in preajma caruia am avut onoarea sa ma aflu in doua stagii acum cativa ani, autorul cartii 214 Elixire alchimice, specialist in spagiterapie )
Abonați-vă la:
Postări (Atom)